acesteaŞtiinţelekleintopVps 30 day trialVps bestchiar  creat analizacândobţinereadeclin;izolăm care individuale
Ultimele stiri
Home » Stiinta » În epoca digitală, ştiinţele umaniste îşi permit să treacă la ofensivă
În epoca digitală, ştiinţele umaniste îşi permit să treacă la ofensivă

În epoca digitală, ştiinţele umaniste îşi permit să treacă la ofensivă

Ca şi specie, oamenii au o vârstă de aproximativ 200.000 de ani. Dacă o comparăm cu vârsta Universului, este evident că oamenii sunt copiii, însă, în comparaţie cu Internetul sau cu reţelele sociale, încă în faza de început, suntem bătrâni, respectiv antici. Suntem atât de experimentaţi în ceea ce priveşte interacţiunile, exprimările şi relaţiile umane, încât, pentru a le descrie şi a le analiza, am creat chiar  şi un domeniu de studiu, ştiinţele umaniste. În această epocă informaţională,  ştiinţele umaniste devin din ce în ce mai feroce. A venit momentul să ne oprim din a apăra planeta ca  şi cum ar avea nevoie de ajutorul nostru şi să îi arătăm ca nu poate trăi fără noi.Uşa este deschisă

Ştiinţele umaniste reprezintă studiul condiţiei umane şi modul în care interacţionăm cu natura, tehnologia, sănătatea, arta, politica, religia, banii şi cu ceea ce nu înţelegem. Internetul este, în esenţă, cel mai mare cufăr de comori descoperit până în prezent, care ne permite să ne extindem orizonturile cum nu am mai făcut-o până acum. Internetul este un muzeu, actualizat  în timp real, al interacţiunilor şi exprimărilor pe care am căutat să le explorăm în ştiinţele umaniste, toate acestea fiind constant stocate digital. Putem căuta rapid prin ele folosindu-ne de motoarele de căutare, programe analizoare de reţea şi de site-urile unde oameni îşi exprimă opinia pe diverse subiecte / produse.

 Leopold von Ranke, istoric german şi iniţiator al istoriografiei, a avut parte de cele mai bune condiţii în timp ce îşi realiza studiile despre condiţia umană. Însă chiar şi von Ranke, care căuta obiectivitatea în istoriografie, ar fi neliniştit în legătură cu uşurinţa cu care este obţinută informaţia în prezent. Nu orice informaţie reprezintă o informaţie corectă. Dacă nu este obţinută, manevrată şi administrată în mod corect, informaţia poate devia de la subiect şi de la logica sa şi poate chiar să ameninţe democraţia.

După mai mult timp, Mitchel Kapor, fondatorului Lotus Development Corporation, una dintre cele mai de succes companii de computere din acea perioadă, a avertizat populaţia despre pericolele informaţiei prea abundente, utilizată în mod indulgent. Acesta a spus că obţinerea informaţiei de pe internet este ca şi cum ai bea apă dintr-un furtun folosit pentru incendii. Această părere devine de necontestat când vine vorba de mass-media. Jeffrey Kleintop, expert în strategii de piaţă, a declarat recent că, deşi putem să obţinem cele mai noi ştiri de pe Twitter, acestea ar putea să nu reprezinte întreaga poveste, şi că ar trebui să ne stabilim sursele de ştiri sau chiar să ne colectăm singuri informaţiile înainte să ajungem la concluzii.

Aceasta colectare de informaţii la care face aluzie Kleintop se referă exact la căutarea obiectivităţii  atât de preţuită de von Ranke. Ar trebui să punem accent pe informaţiile bazate pe surse sigure şi nu pe zvonuri, să acordăm atenţie criticii inteligente, surselor multiple şi multor altor metode actuale de cercetare ştiinţifică. Prin urmare, practicile comune ale ştiinţelor umaniste – dezbaterile oficiale, deciziile şi acţiunile – sunt deja utilizate în activităţile cotidiene, de la decizii economice până la decizia de a alege şcoala potrivită pentru copiii noştri.


Ştiinţele umaniste în defensivă

Conform opiniei generale, ştiinţele umaniste sunt în declin; ni se spune că locurile de muncă sunt insuficiente pentru absolvenţi, iar Daily Beast chiar a declarat recent că istoria, filozofia şi limba engleză reprezintă unele din cele mai inutile specialităţi. Cei care cred în valoarea acestor ştiinţe ne atrag atenţia asupra poveştilor unor oameni de afaceri de succes, asupra reformatorilor şi eminenţilor cu specializări în aceste domenii inutile, pentru a-şi susţine argumentele în această dezbatere a valorii lor.  Aceştia subliniază şi faptul că studiul ştiinţelor umaniste îi dotează pe absolvenţi cu abilităţi analitice şi cu o înţelegere multiculturală într-o lume globală.


Să ne îndreptăm atenţia către alienarea generată de tehnologie!

BroApp, de exemplu, este o aplicaţie de mesagerie automată care trimite mesaje romantice jumătăţii tale pentru ca tu să nu mai fii nevoit să o faci. Oare ce implicaţii va avea acest lucru asupra viitorului naturii umane? Care mai este rolul sociologiei? Această teorie nouă a interacţiunii sociale se identifică, printre alte lucruri, cu ,,managementul organizaţional, planificarea urbană şi intimitatea digitală”.

Pe lângă acestea, mai există şi acele sfere individuale pe care le izolăm din ce în ce mai intens. Oare cum ne afectează asta experienţele noastre cu lumea înconjurătoare şi relaţiile cu ceilalţi?

Natura originală a clarităţii, siguranţei, democraţiei, informaţiei şi puterii se schimbă mai repede ca niciodată, iar ştiinţele umaniste ar trebui să conducă această dezbatere, nu doar să participe la ea.